Psihologia validată științific

Description

Proliferarea curentelor pseudostiintifice, caracterul limitat al resurselor si multitudinea paradigmelor concurente pot aduce prejudicii psihologiei ca stiinta si, implicit, specialistilor in domeniu si celor care beneficiaza de serviciile acestora. Pentru a contracara aceasta stare de fapt, psihologia are la dispozitie solutia validarii stiintifice a serviciilor psihologice oferite, care presupune analiza critica a modelelor teoretice existente cu ajutorul aparatului stiintific, pentru a stabili daca un serviciu este eficient, fundamentat pe un model teoretic valid si are un bun raport cost-eficienta. Volumul constituie un ghid practic de cercetare pentru validarea stiintifica a serviciilor psihologice. Prin informatiile, exemplele si sfaturile practice pe care le ofera, acest manual de metodologia cercetarii contribuie semnificativ la dezvoltarea abilitatilor specialistilor din domeniu de a realiza cercetari competitive la nivel international si de a diferentia intre practicile psihologice validate stiintific (evidence-based practice) si serviciile lipsite de aceasta baza. Din cuprins: Abordarea stiintifica vs pseudostiintifica in psihologie; Consecinte negative ale abordarii pseudostiintifice in psihologie; Practica psihologica validata stiintific; Necesitatea tranzitiei catre o practica validata stiintific; False dileme in cercetarea psihologica; Probleme stringente in cercetarea psihologica din Romania; Tipuri majore de studii in cercetarea psihologica; Analiza critica a studiilor de specialitate; Validitatea unei cercetari; Experimentul - metoda regala in cercetarea stiintifica; Studiile de evaluare economica a serviciilor psihologice; Metaanaliza; Raportarea rezultatelor in articole de specialitate. Prefaţă......Page 7 Cuvânt înainte......Page 9 Partea întâi. Fundamentele cercetării ştiinţifice în psihologie......Page 13 1.1. Expansiunea psihologiei în societate......Page 14 1.2.1. Superficialitatea discursului psihologic public......Page 16 1.2.2. Distorsionarea conţinutului public referitor la psihologie......Page 17 1.2.3. Asocierea eronată a psihologiei cu spiritualitatea......Page 18 1.2.4. Proliferarea unei industrii alternative bazată pe metode pseudoştiinţifice......Page 19 1.3. Descriptori specifici ai pseudoştiinţelor......Page 20 1.3.1. Absenţa procesului de falsificabilitate......Page 21 1.3.2. Inversarea demersului de validare ştiinţifică......Page 23 1.3.4. Accentul pe opinii şi pe cazuri particulare......Page 24 1.3.5. Extinderea fără temei a concluziilor......Page 25 1.3.6. Evitarea procesului de peer-review......Page 26 1.3.7. Sprijin pentru holism......Page 27 1.3.8. Sofismul ad antiquitatem......Page 28 1.3.9. Aserţiuni generale şi/sau exagerate......Page 29 1.3.10. Abuzul de limbaj tehnic (specializat)......Page 31 1.3.12. Absenţa conexiunilor cu teoriile anterioare şi cu celelalte ştiinţe......Page 32 1.4. Consecinţe negative ale abordării pseudoştiinţifice în psihologie......Page 33 1.5. Descriptori ai unei abordări ştiinţifice......Page 35 1.5.1. Empirismul sistematic......Page 37 1.5.2. Cunoştinţe verificabile public......Page 44 1.5.3. Studiul problemelor rezolvabile......Page 45 1.5.4. Conectivitate cu teoriile şi studiile anterioare......Page 48 1.5.5. Scepticism şi căutarea explicaţiilor alternative......Page 49 Concluzii......Page 52 Lecturi suplimentare......Page 54 Bibliografie......Page 55 2.1. Definirea şi descrierea practicii validate ştiinţific......Page 58 2.2. Necesitatea tranziţiei către o practică validată ştiinţific......Page 63 2.3. Informaţii şi resurse utile pentru practicienii care utilizează EBP......Page 73 2.3.1. Surse de informare utile pentru practicieni......Page 74 2.3.2. Informaţii utile pentru evaluarea calităţii ştiinţifice a dovezilor existente......Page 78 2.3.3. Dovezi ştiinţifice minimale pentru a considera o intervenţie drept validată ştiinţific......Page 88 2.3.4. Sugestii suplimentare privind luarea deciziei în practica EBP......Page 94 Concluzii......Page 96 Lecturi suplimentare......Page 97 Bibliografie......Page 98 3.1. False dileme în cercetarea psihologică......Page 104 3.1.1. Metode de cercetare cantitative vs metode de cercetare calitative în psihologie......Page 105 3.1.2. O cercetare este cu atât mai valoroasă cu cât analizele statistice sunt mai complexe......Page 106 3.1.3. O cercetare este mai valoroasă dacă îşi propune să investigheze mai multe aspecte......Page 107 3.2. Probleme stringente în cercetarea psihologică din România......Page 108 3.2.2. Probleme etice în derularea studiilor şi analiza rezultatelor......Page 109 3.2.3. Probleme metodologice I: inadaptarea literaturii de specialitate la obiectivele studiului......Page 110 3.2.4. Probleme metodologice II: inadaptarea metodologiei cercetării la obiectivele studiului......Page 111 3.3. Tipuri de cercetări şi relevanţa lor pentru procesul cunoaşterii......Page 112 3.3.1. Cercetare fundamentală vs cercetare aplicată vs cercetare pentru dezvoltare-inovare......Page 113 3.3.2. Cercetări în paradigma pozitivistă vs paradigma interpretativă......Page 115 3.3.3. Cercetări cantitative vs cercetări calitative......Page 119 3.3.4. Cercetări experimentale vs cercetări cvasiexperimentale vs cercetări non-experimentale......Page 124 3.3.5. Cercetări exploratorii vs cercetări descriptive vs cercetări cauzale......Page 126 3.4. Aprecierea validităţii afirmaţiilor din studiile efectuate......Page 134 3.4.1. Validitatea statistică......Page 138 3.4.2. Validitatea internă......Page 143 3.4.2.1. Problema celei de-a treia variabile......Page 144 3.4.3. Validitatea de construct......Page 156 3.4.3.1. Validitate de construct cu implicaţii la nivelul participanţilor din studiu......Page 160 3.4.3.2. Validitate de construct cu implicaţii la nivelul intervenţiei (manipulării VI)......Page 162 3.4.3.2.1. Complexitatea manipulării VI/complexitatea intervenţiei......Page 163 3.4.3.2.2. Subreprezentarea constructului......Page 168 3.4.3.2.3. Confuzia dintre construct şi modalităţile sale......Page 170 3.4.3.2.4. Probleme cu livrarea integră a intervenţiei/acurateţea manipulării VI......Page 171 3.4.3.2.5. Reactivitatea participanţilor la studiu......Page 176 3.4.3.2.6. Noutatea intervenţiei......Page 177 3.4.3.2.7. Contaminarea......Page 178 3.4.3.2.8. Efectul tratamentului diferenţiat......Page 179 3.4.3.2.9. Aşteptările experimentatorului......Page 180 3.4.3.3. Validitate de construct la nivelul efectelor (variabilelor) măsurate......Page 181 3.4.4.1. Replicarea rezultatelor (robusteţea rezultatelor)......Page 185 3.4.4.2. Reprezentativitatea efectelor în contexte aplicative......Page 190 3.4.5. Dinamica relaţiei dintre tipurile de validitate şi tipurile de studii......Page 191 3.4.6. Problema validităţii în studiile bazate pe o metodologie calitativă......Page 196 3.5. O perspectivă pragmatică asupra ciclului natural de cercetare......Page 201 3.6. Întrebarea studiului – strategii de selectare a ideilor de cercetat......Page 208 Concluzii......Page 213 Lecturi suplimentare......Page 214 Bibliografie......Page 215 Partea a doua. Tipuri majore de studii în cercetarea psihologică......Page 223 4.1. Experimentul – metoda regală în cercetarea ştiinţifică......Page 224 4.1.1. Despre relaţia cauză-efect în psihologie......Page 227 4.1.2. Controlul prin manipularea variabilei independente......Page 229 4.1.2.1. Probleme uzuale legate de manipularea VI prin designuri de tip intragrup......Page 232 4.1.2.2. Problema variabilelor confundate în cazul manipulării VI......Page 234 4.1.2.2.2. Variabile confundate având drept sursă metodele sau procedurile utilizate......Page 236 4.1.2.2.3. Variabile confundate având drept sursă implementarea distorsionată a studiului......Page 239 4.1.2.3. Problema artefactelor în cazul manipulării VI......Page 240 4.1.3. Controlul variabilelor străine prin randomizare......Page 243 4.1.3.1. Sugestii practice pentru alocarea randomizată a participanţilor......Page 247 4.1.4. Controlul exercitat prin nivelul de comparaţie ales......Page 252 4.2. Studiile randomizate controlate......Page 257 4.2.1. Etapele derulării unui studiu randomizat controlat......Page 263 4.2.1.1. Etapa de recrutare şi selecţie a participanţilor......Page 264 4.2.1.2.1. Alocarea randomizată în grupele experimentale......Page 272 4.2.1.2.2. Implementarea intervenţiei......Page 273 4.2.1.2.3. Evaluări colectate cu ocazia derulării intervenţiei......Page 276 4.2.1.3. Etapa de urmărire......Page 280 4.2.1.4.1. Analiza standard......Page 282 4.2.1.4.2. Analiza la nivelul intenţiei de a interveni......Page 283 4.2.1.4.3. Alte analize relevante......Page 286 4.2.2. Specificul studiilor randomizate la nivel de cluster......Page 289 4.2.3. Identificarea mecanismelor schimbării......Page 292 4.3. Cvasiexperimentul – o strategie alternativă onorabilă......Page 295 Concluzii......Page 306 Lecturi suplimentare......Page 307 Bibliografie......Page 308 Capitolul 5. Studiile non-experimentale......Page 314 5.1. Studiile de caz......Page 319 5.2. Sondajele de opinie......Page 322 5.2.1. Problematica eşantionării......Page 323 5.2.2. Problema mărimii eşantionului......Page 328 5.2.3. Rata de răspuns vs rata refuzurilor......Page 331 5.2.4. Construirea chestionarului......Page 332 5.2.5. Selectarea celei mai potrivite strategii de aplicare a chestionarului......Page 334 5.2.6. Alte aspecte relevante în construirea şi derularea sondajelor de opinie......Page 336 5.3.1. Tipologia studiilor longitudinale şi obiectivele care pot fi adresate......Page 338 5.3.2. Studiile pe cohorte (cu eşantion identic)......Page 344 5.3.3. Aspecte statistice specifice în studiile de cohortă......Page 351 5.3.4. Tehnici statistice specifice în studiile longitudinale......Page 355 5.4. Studiile corelaţionale......Page 357 5.4.1. Studii corelaţionale focalizate pe aspecte necauzale......Page 362 5.4.2. Studii corelaţionale focalizate pe surprinderea unor aspecte cauzale......Page 363 5.4.2.1. Corelaţiile încrucişate......Page 365 5.4.2.2. Regresiile ierarhice......Page 367 5.4.2.3. Analiza de cale (cu variabile manifeste) şi ecuaţiile structurale (cu variabile latente)......Page 370 5.4.2.4. Variabilele instrumentale......Page 373 5.5. Studiile comparative ex post facto......Page 375 5.6. Studiile de diagnostic......Page 382 Concluzii......Page 391 Lecturi suplimentare......Page 393 Bibliografie......Page 394 Capitolul 6. Studiile de evaluare economică a serviciilor psihologice......Page 402 6.1.1. Analiza minimizării costurilor......Page 404 6.1.2. Analiza cost-eficienţă......Page 405 6.1.4. Analiza cost-beneficiu......Page 407 6.2.1. Estimarea costurilor......Page 409 6.2.2. Estimarea eficienţei......Page 416 6.2.3. Analiza cost-eficienţă......Page 420 6.2.4. Ilustrarea unei analize cost-eficienţă în domeniul organizaţional......Page 424 6.2.4.1. Determinarea costurilor......Page 425 6.2.4.2. Determinarea efectelor......Page 427 6.2.4.3. Analiza cost-eficienţă......Page 428 6.2.5. Analiza de sensibilitate......Page 429 6.3. Analiza cost-utilitate......Page 432 6.3.1. Cum se ajunge la QALY?......Page 434 6.3.1.1. Metodele directe de stabilire a utilităţilor......Page 437 6.3.1.2. Metodele indirecte de stabilire a utilităţilor......Page 440 6.3.2. Aspecte practice în derularea unor analize cost-utilitate......Page 441 6.4. Analiza cost-beneficiu......Page 443 Concluzii......Page 448 Lecturi suplimentare......Page 450 Bibliografie......Page 451 7.1. Scurt istoric şi delimitări conceptuale......Page 456 7.2.1. Formularea întrebării de cercetare şi a condiţiilor de eligibilitate......Page 459 7.2.1.1. Formularea întrebării de investigat......Page 460 7.2.1.2. Stabilirea criteriilor de eligibilitate pentru includerea studiilor în evaluare......Page 462 7.2.2. Căutarea studiilor eligibile în bazele de date existente......Page 468 7.2.2.1. Reguli de căutare a înregistrărilor relevante pentru studiul metaanalitic......Page 470 7.2.3. Strategii alternative de căutare a informaţiilor relevante......Page 474 7.2.3.3. Identificarea unor referinţe bibliografice secundare publicate ulterior......Page 475 7.2.3.5. Strategii de căutare bazate pe chestionarea specialiştilor......Page 476 7.2.4. Identificarea studiilor eligibile pentru demersul metaanalitic......Page 477 7.2.5. Realizarea bazei de date ca input pentru metaanaliză......Page 480 7.3. Metaanaliza......Page 485 7.3.1. Calcularea indicatorilor de mărime a efectului......Page 486 Consideraţii practice privind calculul mărimii efectului......Page 489 7.3.2. Selectarea tipului de metaanaliză......Page 495 Implicaţii practice ale alegerii......Page 498 7.3.3. Calcularea principalilor indicatori metaanalitici......Page 499 7.3.3.1. Interpretarea indicatorilor specifici metaanalizei......Page 501 7.3.3.2. Ilustrarea interpretării rezultatelor unei metaanalize......Page 507 7.3.4. Indicatori metaanalitici suplimentari......Page 511 7.3.4.1. Metaregresiile......Page 512 7.3.4.2. Analiza subgrupurilor......Page 515 7.3.4.3. Impactul procentual al variabilelor moderatoare......Page 517 7.3.5.1. Analiza sensibilităţii rezultatelor......Page 518 7.3.5.2. Analize ale gradului de distorsiune a rezultatelor în urma selecţiei studiilor......Page 519 Concluzii......Page 524 Bibliografie......Page 525 Capitolul 8. Raportarea rezultatelor în articole de specialitate......Page 530 8.1.1. Titlul articolului......Page 531 8.1.2. Nota autorului......Page 533 8.1.3. Rezumatul articolului şi cuvintele-cheie......Page 534 8.1.4. Introducerea (partea introductivă dintr-un studiu empiric)......Page 539 8.1.5. Metodologia cercetării......Page 544 8.1.6. Rezultate......Page 552 8.1.7. Discuţii......Page 556 8.1.8. Bibliografie......Page 561 8.1.9. Anexe/materiale suplimentare disponibile online......Page 562 8.2.1. Despre autoratul ştiinţific......Page 563 8.2.2. Aspecte etice asociate procesului de redactare a articolului......Page 566 8.2.3. Alegerea revistei unde se va publica articolul......Page 571 8.2.4. Recomandări cu privire la procesul de evaluare colegială......Page 577 Concluzii......Page 581 Bibliografie......Page 583