O istorie a antitrinitarismului din Transilvania

Description

Ligia Boldea - Book review Semnalăm apariţia unui volum dedicat antitrinitarismului din Transilvania,o exegeză a acestui experiment intelectual ardelean strâns legat de culturaurbană a Clujului premodern, desfășurat în contextul nașterii și consolidăriiPrincipatului Transilvaniei și a fenomenului reformatoric care a făcut istorieîncepând cu veacul al XVI-lea. Lucrarea este semnată de conf. univ. dr. SzegediEdit, reputat specialist al istoriei Bisericii din cadrul Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și a beneficiat de sprijinul oferit de Grupul de CercetareLendület Reforma lungă în Europa Răsăriteană (1500–1800) a Institutului deȘtiinţe Umaniste a Academiei maghiare de Știinţe. Volumul debutează cu ofoarte interesantă Introducere în care cercetătoarea își exprimă în mod fermfrustrările și mirările generate de anii de studiu, care au determinat într-un finalabordarea acestei tematici complexe legate de evoluţia teologiei antitrinitarieneîn Transilvania premodernă. Subiectul este abordat în diversitatea, deschiderea,contradicţiile, continuităţile și rupturile sale, autoarea constatând că intenţia ini-ţială a adepţilor antitrinitarianismului de a uni creștinătatea și religiile abraha-mitice a eșuat, experimentul intelectual început la mijlocul anilor 1560 sfârșindprin a deveni încă o religio pe lângă cele existente (sub formula unitariană, cum va fi cunoscută începând cu anul 1600). Dintru început se subliniază faptul căcercetarea a fost realizată de pe poziţia istoricului care nu poate citi și interpretafaptele decât în context istoric. De altfel, Edit Szegedi se delimitează în modcategoric de tiparele aplicate asupra istoriei Reformei din Transilvania veaculuial XVI-lea, redusă la trei faze – cea luterană, cea calvină și cea antitrinitariană.În opinia sa, acest “evoluţionism vulgar” este impropriu realităţilor ecleziasticeale vremii, când în întreaga Europă central-răsăriteană, nu doar în Transilvania,nu a existat nicio versiune teologică “pură” a vreunei religio . Întregul constructintelectual al autoarei demonstrază tocmai această polifonie confesională, cuinterferenţe de idei, planuri și acţiuni, care și-au găsit în cele din urmă materia-lizarea în articolul dietal din 1600 ce avea să fixeze în conștinţa socială, politicăși teologică cele patru religii recepte. Terminologic, istoricul Edit Szegedi pro-pune o subtilă nuanţare lingvistică a noţiunii de “reformat”, folosită în opiniasa în mod impropriu în limba română; în locul termenilor de reformator saureformat, cercetătoarea introduce în discursul său noţiunea de “reformatoric”,cu o accepţiune mai largă decât cea redusă doar la adepţii Reformei helvete...