Marea cea Mare. O istorie umana a Mediteranei

Description

Unind şi despărţind deopotrivă trei continente, Europa, Asia şi Africa, loc de întâlnire mai mult sau mai puţin paşnic al religiilor, economiilor şi sistemelor politice, Marea Mediterană a devenit de-a lungul timpului o lume în sine: proteică, misterioasă şi extrem de atrăgătoare. David Abulafia, profesor la University of Cambridge şi specialist de renume mondial în istoria Mediteranei, ne invită într-o călătorie imaginară pe „Marea cea Mare“ şi pe ţărmurile ei, începând din preistorie şi până în secolul XXI, pentru a înţelege cum anume a influenţat ea geometria mereu schimbătoare a culturii şi civilizaţiei mondiale. În acelaşi timp cercetare riguroasă şi poveste pasionantă, istoria Mediteranei alcătuită de David Abulafia devine o istorie vie, umană, populată de figuri impunătoare şi personaje pitoreşti, împăraţi, regine, mari oameni de arme, navigatori, piraţi, pelerini, negustori, migratori, dar şi de călătorii şi turiştii zilelor noastre. Ilustraţiile alese cu grijă de autor (hărţi, fotografii, picturi, documente şi imagini de arhivă) completează vastul tablou zugrăvit în cuvinte şi sporesc farmecul acestei cărţi esenţiale pentru cultura europeană a mileniului trei. Alina Purcaru, „O carte-expediţie“ (Bookaholic.ro, iunie 2014) Akrotiri, pe insula Thera, a fost un important centru comercial şi naval înainte să fie distrus în urma unei uriaşe erupţii vulcanice, pe la anul 1500 î.Hr. Această frescă impresionantă datând din secolul al XVI-lea î.Hr. înfăţişează portul şi corăbiile cu vâsle pregătite pentru sau întorcându-se dintr-o călătorie pe Mediterana. Lista ilustraţiilor Sistemul de transliterare şi datare Prefaţă Introducere. O mare cu multe nume PARTEA I. Prima Mediterană 22000 î.Hr.–1000 î.Hr. 1. Izolare şi insularitate 22000 î.Hr.–3000 î.Hr. 2. Cupru şi bronz 3000 î.Hr.–1500 î.Hr. 3. Negustori şi eroi 1500 î.Hr.–1250 î.Hr. 4. Popoarele mării şi popoarele uscatului 1250 î.Hr.–1100 î.Hr. PARTEA A II-A. A doua Mediterană 1000 î.Hr.–600 d.Hr. 1. Negustorii de purpură 1000 î.Hr.–700 î.Hr. 2. Urmaşii lui Odiseu 800 î.Hr.–550 î.Hr. 3. Triumful tirenienilor 800 î.Hr.–400 î.Hr. 4. Către Grădina Hesperidelor 1000 î.Hr.–400 î.Hr. 5. Talasocraţiile 550 î.Hr.–400 î.Hr. 6. Farul Mediteranei 350 î.Hr.–100 î.Hr. 7. „Cartagina trebuie distrusă!“ 400 î.Hr.–146 î.Hr. 8. „Marea noastră“ 146 î.Hr.–150 d.Hr. 9. Credinţe vechi şi noi 1 d.Hr.–450 d.Hr. 10. Dez-integrarea 400–600 PARTEA A III-A. A treia Mediterană 600–1350 1. Albii mediteraneene 600–900 2. Traversarea hotarelor dintre creştinătate şi islam 900–1050 3. Marea cea Mare se schimbă 1000–1100 4. „Răsplata pe care o va da Domnul“ 1100–1200 5. Cărări pe mare 1160–1185 6. Căderea şi ridicarea imperiilor 1130–1260 7. Negustori, mercenari şi misionari 1220–1300 8. Serrata – închidere 1291–1350 PARTEA A IV-A. A patra Mediterană 1350–1830 1. Aşa-zişi împăraţi romani 1350–1480 2. Schimbări în Occident 1391–1500 3. Ligi sfinte şi alianţe profane 1500–1550 4. Akdeniz – bătălia pentru Marea Albă 1550–1571 5. Interlopii Mediteranei 1571–1650 6. Diaspore disperate 1560–1700 7. Încurajarea străinilor 1650–1780 8. Perspectiva rusească 1760–1805 9. Dei, bei şi paşale 1800–1830 PARTEA A V-A. A cincea Mediterană 1830–2010 1. Estul şi Vestul se vor întâlni întotdeauna 1830–1900 2. Grecii şi ne-grecii 1830–1920 3. Ieşirea din scenă a otomanilor 1900–1918 4. Poveste despre patru oraşe şi jumătate 1900–1950 5. Mare Nostrum – din nou 1918–1945 6. O Mediterană fărâmiţată 1945–1990 7. Cea din urmă Mediterană 1950–2010 Concluzie. Traversând marea Indicaţii bibliografice Note DOSAR FOTO