Creolizarea modernului

Description

O bătrână zâmbitoare ține în mână o carte. E îmbrăcată în negru, semn al văduviei, și poartă o năframă caracteristică țărăncilor din regiune. Pe fundal se profilează o carpetă tradițională și un ceas de perete poleit, din comerț. Fața femeii rivalizează cu orice carte. Nu pozează în cititoare; cartea este închisă și ținută cu reverență, ca un obiect sacru. Un reporter o întreabă despre mama și tatăl ei, care au servit drept modele pentru un roman plasat în sat. Părinții sunt celebri, tinerețea lor tumultuoasă fiind ficționalizată de un roman acum canonic. Bătrâna nu a citit romanul; nu are un exemplar, ediția de lux pe care o ține în mână e a reporterului. Ştie însă de la alți săteni că romanul brodează pe marginea vieților părinților ei și că „minte” în privința unor elemente. Confirmă însă veridicitatea unui aspect al textului ficțional: a muncit toată viața pământul moștenit de la părinți, pământul pe care tatăl ei, mai ales, l-a dorit cu pasiune. Ca și el, bătrâna prețuiește pământul; mâinile ei atestă munca pe care i-a dedicat-o. „Pământul nu se mai lucrează”, se plânge ea, „toți tinerii s-au dus în străinătate. Am rămas acasă numai noi, ăștia mai bătrâni”1. Afirmația are o dimensiune tragică. Este vorba de același pământ pentru care au luptat generații de transilvăneni, făcând față imperiilor. Același pământ pe care cunoscutul roman – Ion al lui Liviu Rebreanu – l-a avut drept protagonist. Lamentația femeii este dovada celei mai recente mutații din istoria pământului din regiune. În timp ce investitori globali se grăbesc să cumpere mari suprafețe, în speranța de a obține profit la momentul oportun, micii proprietari locali aproape că și-au abandonat pământul, alăturându- se unui nou val de migrație internațională. Cartea de față analizează această tragedie în contextul istoriei pământului din Transilvania și al tensiunilor economice, politice, religioase și culturale care au marcat-o. Printr-un dialog complex cu romanul lui Rebreanu, plasăm aceste tensiuni în cadrul interdependențelor globale care au modelat conceptele pe care le avem despre modernitate, ruralitate, migrație și despre structurile de inegalitate rasiale și de gen.